Până la ora 18:30, observatorii Vot Corect au vizitat peste 800 de secții de votare din țară și străinătate și au evaluat procesul de votare pozitiv în aproximativ 98% dintre ele. Cele mai frecvent semnalate nereguli au fost: cazuri în care alegătorilor cu domiciliul sau reședința în altă localitate nu li s-a permis să voteze (6,8% dintre secţiile observate), procedurile pentru urna specială nu au fost respectate (6,9%), tensiune sau agitație în apropierea secțiilor de votare (3,1%) și în secțiile de votare (3,2%), urne nesigilate corespunzător (3,8%),  cazuri in care cei prezenți în secția de votare nu au putut urmări procesul fără restricții (2,4%), persoane neautorizate în secția de votare (1,8%). Observatorii au mai raportat că SIMPV a funcționat în condiții normale și secretul votului a fost respectat în aproape toate cazurile observate. Dintre secțiile observate, 24,7% nu sunt accesibile persoanelor cu dizabilități. Observatorii Vot Corect s-au întâlnit cu alți observatori din partea societății civile la 16,5% dintre secțiile vizitate.

Deși prezența la urne a debutat pe o tendință ascendentă astăzi, 4 mai, depășind, în jurul prânzului, procentele de la alegerile prezidențiale din decembrie 2024, actualmente ne confruntăm cu o scădere sub acestea, și sub prezența la vot de la prezidențialele din 2019. Ceea ce confirmă, dacă mai era necesar, faptul că votul celor aproximativ 6 milioane de cetățeni români din afara țării va determina, și de data aceasta, cine vor fi cei doi candidați care vor intra în turul 2.

Dacă luăm în considerare și faptul că majoriatea românilor își iau informația de la televiziune și de pe Youtube, nicidecum din presa scrisă, sau de la radio, este greu de făcut o predicție despre cum va arăta clasamentul în această noapte. Spun noapte și nu seară, pentru că toate instituțiile de sondaj implicate în realizarea de exit-poll-uri azi se confruntă cu o rată enormă de refuzuri și/sau non-răspunsuri, ceea ce va face ca primele procente din sondajele pe care le vom vedea la ora 21.00 (cu date de la ora 19.00) nu vor avea nici o legătură cu realitatea. Este foarte posibil ca acestea să fie reacții la ceea ce cei intervievați consideră a fi dezirabil social – mai pe șleau, unii sunt conștienți că nu dă bine să declare că au votat cu un candidat naționalist, putând fi sancționați de comunitate, și atunci refuză să răspundă. Acest fenomen a fost prezent și la alegerile prezidențiale din 2000, care a pus electoratul pro-european, democratic, într-o situație cvasi-imposibilă, aceea de a alege între Ion Iliescu și Vadim Tudor în turul 2.

Mai mult, cohorta 18 – 24 de ani are o prezență extrem de redusă (aproximativ 6,7 % din totalul celor 6.600.000 voturi exprimate până la această oră) și își ia informația în principal de pe platformele sociale, Facebook și Youtube – 42%, Tik-tok – 35%, Instagram – 33%. Nu că situația ar sta diferit la nivelul Uniunii Europene, ba chiar am putea spune că, în cazul României, tinerii se mai uită și la televizor pentru a se informa cu privire la chestiunile politice sau sociale (vezi Eurobarometrul special despre problemele tinerilor europeni din martie a.c. - https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/3373).

În orice caz, vom vedea niște rezultate pe care să ne putem baza cu adevărat abia spre orele mici ale dimineții. Iar așa-zisele sondaje sau calcule “pe surse”, nu sunt informații cu care să ne batem prea tare capul.

In diaspora mobilizarea rămâne ridicată.  Aproximativ 750.000 de votanți și-au exprimat opțiunea electorală în afara țării. În țară, votul din urban este majoritar însă prezența la urne este sub aceea de la ultimele consultări electorale. Astfel, dacă la parlamentarele de la finalul anului trecut, votaseră în țară 7.700.992, la alegerile de acum sunt în țară doar 5,7 milioane de votanți (sub prezidențialele din 2019). Cu excepția județului Ilfov și a județului Constanța (unde votul mai ridicat este cel mai probabil rezultatul minivacanței), scăderile de participare sunt importante. Județele cel mai demobilizate în raport cu finalul anului trecut (turul de la prezidențiale) sunt Olt (-5,15%), Covasna (-5,10%), Harghita (-4,34%), Teleorman (-4,14%), Vaslui (-4,11%). Din datele agregate, demobilizarea masivă afectează cu precădere mediul rural.

Astăzi, pe la ora 13:00, am aflat din două surse că cele trei companii care efectuează exit-poll-uri la această rundă de alegeri, CURS, Avangarde și ARA Public Opinion, se confruntă cu o problemă semnificativă: aproximativ jumătate dintre cei selectați pentru interviu refuză să răspundă întrebărilor legate de vot - nu vor să spună cu cine au votat.

În domeniul sondajelor de opinie, această problemă este bine cunoscută și se numește problema non-răspunsurilor. Aparatul statistic din spatele sondajelor de opinie, care ne ajută ca dacă acestea sunt efectuate cu o metodologie adecvată să putem estima de la doar câteva mii de oameni intervievați la întreaga populație, are la bază o serie de condiții, printre care și cea ca cei care răspund să fie selectați aleatoriu.

Dat fiind că jumătate dintre cei selectați refuză să răspundă, acest lucru înseamnă că orice estimare făcută pe jumătatea care a răspuns fără să ia în calcul jumătatea care nu a răspuns va duce la rezultate greșite, diferite semnificativ de rezultatele la nivelul întregii populații. Rate atât de mari de non-răspuns sunt întâlnite în cazul întrebărilor delicate (cum este cazul întrebării "Cu cine ați votat?" dacă respondentul a votat cu un candidat care are o imagine proastă în mass media) precum și în cazul unui comportament de protest (protestul în acest caz poate fi față de cei de la putere, dar poate fi și față de cei care fac exit-poll-uri și care au greșit masiv în noeimbrie 2024).

Indiferent de cauza non-răspunsului, efectul este același:

• estimarea rezultatelor fără a pondera pentru rata mare de non-răspuns va fi și greșită de situația din populație, și va avea și o marjă de eroare mai mare decât cea așteptată pentru întreg eșantionul.

• estimarea rezultatelor după ce se va face o ponderare pentru rata mare de non-răspuns va depinde de calitatea acestor ponderări. Personal, eu aș pune o probabilitate de cel puțin 60% pentru principalul candidat suveranist, încă 10% pentru al doilea candidat suveranist, 10% pentru una dintre candidatele femei, restul în proporții mai mici. Evident, ponderile propuse de mine sunt cel mai probabil greșite, dar ar putea fi un set de Bayes-priors de la care să pornesc analiza. Iar procentele ar diferi în funcție de alte caracteristici economic. Ceva de tipul acesta ar trebui să facă și cei care pregătesc rezultatele celor trei exit-poll-uri.

Ce înseamnă acest lucru? O probabilitate foarte mare ca exit-poll-urile să dea rezultate greșite în această seară. Ascultați cu atenție când vi se prezintă rezultatele. Dacă nu vi se va spune nimic despre ce au făcut cu procentul mare de non-răspunsuri recomandarea mea este să ignorați rezultatele. Cu atât mai mult cu cât mă aștept ca pe la ora 3 dimineață deja să avem peste 90% din rezultatele oficiale numărate și distribuite.

Ar fi interesat de aflat de la INSCOP, care folosește o metodologie proprie pentru a face un sondaj telefonic și nu un exit-poll, dacă și acest mod de culegere a datelor are aceeași rată mare de non-răspuns.

Iar până apar rezultatele oficiale, poate că ar fi util să ne întrebăm cum am ajuns în situația ca la momente cheie în istoria României, cum sunt alegerile, informații importante să ne fie furnizate de firme de sondare a opiniei publice care sunt mult prea apropiate de partidele politice, în loc să fie independente.

Potrivit datelor colectate prin aplicaţia VoteMonitor, deschiderea secţiilor a fost evaluată pozitiv (bună sau foarte bună) în peste 99% din cele peste 250 de secţii observate, inclusiv în zilele de vineri şi sâmbătă în străinătate. În două cazuri, observatorii au semnalat prezenţa unor persoane neautorizate la deschidere. Cu excepţia a două secţii care s-au deschis înainte de ora 7:00, toate secţiile observate s-au deschis la timp.

Până la ora 12:00 observatorii Vot Corect au vizitat aproximativ 400 de secţii de votare, în care desfăşurarea votării a fost evaluată ca foarte bună în 83,1% din cazuri şi ca bună în 16,1%. Observatorii au semnalat aglomeraţie la 9% din secţiile vizitate şi atmosferă tensionată în 3%. Persoane neautorizate au fost prezente în 2% din secţiile observate. În 42 dintre secţiile vizitate (aproximativ 11%) observatorii au considerat că alegătorii nu au înţeles foarte bine procedurile de votare. În mod regretabil, 18,5% dintre secţiile vizitate nu sunt accesibile pentru persoanele cu dizabilităţi.

Acum 11 ani a fost prima oară când au candidat două candidate femei la Președinție, la 25 de ani de la schimbarea regimului politic. 5 ani mai târziu în 2019 pentru prima oară o femeie candidat ajungea în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, ceea ce s-a întâmplat și în 2024.

Funcția de președinte este singura funcție care nu a fost ocupată de o femeie până în prezent în România. Electoratul feminin reprezintă peste 50% din electoratul României, deși doar 17% din femeile din România ar prefera o femeie președinte. Cu toate acestea 78% dintre femei cred că numărul femeilor implicate în politică este prea mic.

Înainte de a comenta prezența la vot și alegerea propriu-zisă făcută de cetățenii români din țară și de aiurea, poate ar fi bine să ne uităm și la cât de informați sunt aceștia cu privire la rolul constitutional al președintelui. Am trecut prin câteva dintre articolele de presă care au acoperit acest subiect. Fără pretenția de a avea o selecție reprezentativă, răspunsurile culese de jurnaliști cu ocazia alagerilor din decembrie 2024, precum și un sondaj realizat în toamna anului trecut de către INSCOP, indică clar faptul că pentru mulți dintre votanți președintele ar fi un fel de primar mai mare, care se ocupă de bani, joburi și salarii, și, în general, cam de orice problemă, de parcă nu i-ar mai lipsi decât să îmbrace costumul unui super-erou, care ne scapă pe toți, de toate relele din lume! Este trist, dar și adevărat – votantul mediu din România nu prea are habar care sunt, în fapt atributele primei funcții în stat, și că România nu este Hell’s Kitchen, și nici președintele nu este vreun Daredevil.

Chestionați care sunt principalele atribuții constituționale ale șefului de stat, și având opțiunea de a alege maxim două răspunsuri, 33,1% dintre respondenți indică apărarea și securitatea, 30,2% – politicile de sănătatea, iar 28,7% – combaterea corupției. Economia este considerate și ea o sracină a președintelui de către 28,6% dintre cei intervievați, politica externă – de 28,4%, iar politicile educaționale – de 21,8%. 8,8% indică politicile sociale, iar 9,1% nu știu, în timp ce 0,8% nu răspund la această întrebare.[i]n De la „să facă ceva” până la „o viață mai bună, cum era și înainte”, românii așteaptă ca noul președinte al României să le schimbe nivelul de trai, să crească pensiile și salariile, să scadă prețurile și să facă „mai mult pentru popor”.”[ii] „Să nu ne fie rușine de el”, „Ce să aștept? Aștept să fie mai patriot, să mai spună și el ceva câte ceva despre România și să susțină România în continuare în Uniunea Europeană și în NATO. Asta aștept”,  „Vrem o schimbare pentru țara noastră. În mai bine. În mai bine și să nu mai plece lumea. Păcat că avem o țară minunată, plină de tradiții, de cultură, de oameni minunați”, „Pentru o viață mai bună. Dar nu văd în situația de față, indiferent cine ar ieși”, „În primul rând, am votat să nu ne mai plece copiii și am votat pentru schimbarea pe care toți o așteptăm de 35 de ani”.[iii]

Cu alte cuvinte, aproape o treime dintre alegătorii din țară au cu adevărat habar despre care este rolul real al unui președinte ales. Este extrem de puțin probabil ca lucrurile să stea diferit în cazul celor 6 milioane de cetățeni români din străinătate, fie că sunt stabiliți definitiv sau sunt lucrători sezonieri. Iar cei 36.000 de studenți români (conform Institutului de Statistică al UNESCO) nu pot, presupunând că votează cât mai mulți dintre cei cu opțiuni democratice și europene, schimba prea mult înclinațiile suveraniste (așa cum am văzut la alegerile din decembrie 2024) ale unei mari părți a diasporei românești.

Ţine oare eleganta teoremă a lui Condorcet (şi anume că electoratul, ca întreg, este mult mai raţional decât alegătorul individual) în spaţiul politic românesc? Oare cât vor cântări votul retrospectiv şi cât retorica de campanie? Vom avea oare de-a face cu alegători „predictibil de iraţionali”? Luând în considerare fiecare dintre factorii de mai sus, nu aş risca un răspuns tranșant.

[i] Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Mulți români cred că președintele se ocupă de Economie și Sănătate

[ii] Petre Dobrescu, Ce așteptări au românii de la noul președinte al țării: „O viață mai bună, cum era și înainte / Să facă ceva!”, Libertatea, 24 noiembrie 2024

[iii] Ce așteptări au românii care au ieșit la vot de la viitorul președinte al țării: Să nu ajungem în război / Vrem o schimbare / Să susțină România în continuare în UE și în NATO / Să nu ne fie rușine cu el, Europa FM, 24 noiembrie 2024 

Anul acesta Ciolacu a decis ca în diaspora urnele de vot să se închidă la ora 21 ora României pentru țările care ar fi continuat votarea după ce aceasta se termina în România.

Nu mai vorbim despre cât de corectă este această decizie, pentru că nu este nici corectă și nici constituțională, căci generează inegalități privind posibilitatea de a vota între românii din țări mai la est de noi (din Australia și până în Rusia și Madagascar) și cei din țări mai la vest de noi (din Germania și până în Peru și SUA). Inegalitatea este clară: cei din România și țările de la est au timp complet de votare, pentru cei de la vest timpul este mai mic cu o oră și până la 9 ore (în cazul celor din Alaska).

E de menționat, însă, și că numărul celor care în noiembrie au votat după închiderea urnelor în România a fost mai degrabă mic: puțin peste 26 de mii de voturi. Ceea ce înseamnă că cei care compară votul de azi cu celelate scrutine prezidențiale din 2024 și 2019 pot considera cele 26.421 de voturi drept cantitate neglijabilă și pot compara oră cu oră.

În acest moment (ora 11) avem un plus de 28% participare la vot față de noiembrie 2024, per total. În diaspora creșterea e de 75%, iar în țară creșterea este de 21%.

Principala sursă de consens din sondaje a vizat rata înaltă de prezență la alegerile de astăzi. Tendința pare confirmată deja în diaspora unde au votat 425000 de cetățeni. Cum se va face această mobilizare, este însă greu de prezis.

Deja de la alegerile din iunie 2024 (cu precădere la prezidențialele de anul trecut) modele de mobilizare la nivelul teritoriului s-au schimbat. Hierarhia județelor a variat impredictibil, participarea/mobilizarea nu a mai urmărit în mod necesar logica de fief, etc.

Vom vedea astăzi în ce măsură mobilizarea își recapată o oarecare structură teritorială sau păstrează caracterul aleatoriu identificat la ultimele consultări electorale. Vom vedea de asemenea, chiar și în cazul acestei reașezări, dacă voturile urmează să ilustreze logica electorală din trecut.

Până la ora 10.oo în toate județele din țară s-a votat într-o proporție mai mare comparativ cu ultimele alegeri prezidențiale. Județele în care participarea a crescut cel mai mult sunt :  Argeș, Brașov, Gorj, Ilfov, Vâlcea.

Votarea în avans a fost evaluată pozitiv în toate cele 60 de secții vizitate de observatorii Vot Corect în străinătate în primele două zile (până sâmbătă la ora României 21:00). BESV din străinătate au administrat eficient procesul şi nu au avut deocamdată dificultăți logistice sau organizatorice, iar observatorii au fost bine primiți şi informațiile solicitate le-au fost puse la dispoziție.

În două cazuri observatorii Vot Corect din Liege şi Utrecht au raportat că alegătorii au sosit la vot în grupuri mari şi vizibil organizate, purtând însemne care sunt deseori asociate ideologiilor naționaliste.

Puse toate la un loc, deja ați aflat și din presă, până acum au votat de aproape trei ori mai mulți români decât în noiembrie 2024. Mai precis, avem o creștere de 265% a voturilor, de la 45628 la 120760 (în toate calculele de aici am inclus și votul prin corespondență, adică 4106 voturi acum față de 4227 anul trecut).

După cum am spus și în însemnarea anterioară, votul din diaspora este important pentru că românii din afara țării votează semnificativ diferit de cei din țară: istoric, diaspora a contribuit semnificativ la victoria lui Băsescu împotriva lui Geoană, la victoria lui Iohannis împotriva lui Dăncilă (deși cu o importanță mai redusă), dar și la victoria lui Georgescu în primul tur din 2024.

Pentru această dimineață m-am uitat în ceva mai mult detaliu la distribuția votului din diaspora pe țări, pe vârstă și pe sex.

Clasamentul țărilor cu cel mai mare număr de voturi – top 10, 2025

După cum se poate vedea în tabel, avem creșteri care depășesc 300% în Italia, Germania, sau Spania, țări cu un număr mare de români, dar și în Canada, una dintre vechile destinații ale migrației românești. Moldova, unde votul e diferit de restul diasporei, de doar 227%. Doar pentru informare, creșterea cea mai mare a fost înregistrată în Bosnia și Herzegovina, unde au votat de 29 de ori mai mulți oameni decât în noiembrie: 261 acum față de doar 9 anul trecut.  

Ce putem vedea în primele cinci țări din clasament? Datele complete sunt în imagini, aici doar menționez câteva caracteristici:

·      Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord:

o   În noiembrie Georgescu și Simion aveau 62% din voturi, în timp ce Lasconi avea 24%

o   Votează mai mulți bărbați decât femei, dar creșterea față de 2024 nu diferă în funcție de sex

o   Per total în 2025 avem o creștere de 236% a voturilor, care vine din toate categoriile de vârstă, dar mai ales din rândul celor care au peste 45 de ani.

·      Italia:

o   În noiembrie Georgescu și Simion aveau 64% din voturi, în timp ce Lasconi avea 20%

o   Votează mai multe femei decât bărbați, dar în 2025 creșterea față de 2024 a fost ușor mai mare la bărbați (376%) decât la femei (364%)

o   Per total în 2025 avem o creștere de 370% a voturilor, care vine din toate categoriile de vârstă, dar mai ales din rândul celor care au peste 45 de ani. Până sâmbătă la ora 6:00 au votat de cinci ori mai mulți oameni cu vârsta de 65 de ani și peste!

·      Germania:

o   În noiembrie Georgescu și Simion aveau 71% din voturi, în timp ce Lasconi avea 18%

o   Votează mai mulți bărbați decât femei, dar creșterea față de 2024 nu diferă în funcție de sex

o   Per total în 2025 avem o creștere de 324% a voturilor, care vine din toate categoriile de vârstă, dar mai ales din rândul celor care au peste 45 de ani.

·      Spania:

o   În noiembrie Georgescu și Simion aveau 62% din voturi, în timp ce Lasconi avea 19%

o   Votează mai multe femei decât bărbați, dar în 2025 creșterea față de 2024 a fost ușor mai mare la bărbați (347%) decât la femei (301%)

o   Per total în 2025 avem o creștere de 324% a voturilor, care vine din toate categoriile de vârstă, dar mai ales din rândul celor care au între 45 și 64 de ani.

·      Moldova:

o   În noiembrie Lasconi avea 57% din voturi, Simion avea 4% iar Georgescu nu se regăsea între primii cinci clasați.

o   În 2024 au votat numere similare de femei și bărbați, dar în 2025 creșterea față de 2024 a fost ușor mai mare la femei (237%) decât la bărbați (218%)

o   Per total în 2025 avem o creștere de 227% a voturilor, care vine din toate categoriile de vârstă, dar mai ales din rândul celor care au peste 65 de ani.

Concluzii de etapă?

(1) Ritmul de creștere nu se va menține până la sfârșitul votării, dar probabil că vom înregistra un record de prezență în diaspora. Presa din România nu prea tratează acest subiect și nu prea trimite reporteri în țările cu număr mare de români, dar cei care caută informații pe canalele pe care românii din afara țării comunică știu, cu siguranță, că aceștia sunt mai degrabă nemulțumiți, se simt ignorați și astfel se mută către cei care măcar le acordă atenție. Nu știu cu ce se ocupă filialele din diaspora ale PSD / PNL / USR, dar știu că AUR a continuat să fie activ în diaspora în toți acești ani.

(2) Prin comparație cu noiembrie 2024, în țările menționate mai sus creșterea a venit din toate categoriile de vârstă, dar cea mai mare creștere a venit din rândul celor de peste 45 de ani sau a celor între 45 și 64 de ani. Aceștia sunt oameni care au trăit o parte din viața lor în comunism și au trecut prin toate evenimentele cheie prin care a trecut România. Dacă există un grup care să aibă dreptul de a fi dezamăgit, atunci probabil că grupul celor peste 45 de ani este cel care ar trebui să aibă primul acest drept. Este puțin probabil ca acești oameni să fi venit la vot pentru Nicușor Dan, Elena Lasconi sau Crin Antonescu. Cred că mai degrabă aceste voturi în plus vor merge către George Simion.

(3) Un număr mai mare de voturi în diaspora și o predispoziție de a vota împotriva celor considerați ca fiind „din sistem” sugerează că George Simion va fi de departe pe primul loc în diaspora. Nu sunt convins că va reuși să se apropie de scorul cumulat, Georgescu + Simion, din noiembrie 2024. O parte dintre cei care au votat cu Georgescu au plecat din voturile lui Simon atunci și măcar o parte dintre ei vor avea probleme în a își justifica acest du-te vino Simion – Georgescu – Simion în doar șase luni de zile.

(4) Moldova e un caz interesant. Rămâne de văzut dacă vor merge în continuare pe mâna lui Lasconi, ceea ce nu prea are sens dacă au urmărit campania, sau dacă se vor îndrepta înspre Nicușor Dan. Probabil că se vor distribui în trei, mergând către un clasament EL – CA – ND.

Dintre toate tipurile de alegeri, cele prezidențiale sunt alegerile în care votul din diaspora are cel mai mare impact. Acest lucru se întâmplă pentru că se poate vota oriunde, nu doar în localitatea de domiciliu și pentru că alegerile prezidențiale sunt cele mai personalizate, ceea ce face ca rata de participare la vot în cadrul acestor alegeri să fie mai mare decât la alte tipuri de alegeri.

Impactul mai mare al votului din diaspora vine și din faptul că votul românilor din străinătate este, de cele mai multe ori, diferit ca structură de votul românilor din țară. Putem vedea acest lucru în graficele de mai jos, care arată distribuția voturilor din diaspora în primul tur al alegerilor din 2019 (Iohannis - Dăncilă) și din 2024 (alegerile anulate).

În ambele cazuri observăm un comportament de vot similar:

-              Voturi semnificativ mai puține în diaspora pentru candidatul PSD:

o   Cu 3% din voturi, Dăncilă a fost pe locul 5 în diaspora în 2019, după Paleologu și Diaconu, dar pe locul al doilea în țară, cu 23%.

o   Ciolacu a repetat performanța lui Dăncilă cinci ani mai târziu: doar 3% din voturi în diaspora, locul 6 după Geoană și Ciucă, dar nu a reușit performanța lui Dăncilă în țară și a trebuit să se mulțumească cu al treilea loc și doar 19% din voturi

-              Voturi semnificativ mai multe pentru în diaspora pentru principalii candidați care foac opoziție PSD:

o   În 2019 Iohannis a câștigat mai mult de jumătate din voturile din diaspora iar Barna a luat și el 28% din aceste voturi. În țară, procentual Barna a luat doar jumătate din procentul de voturi din diaspora (14% în România față de 28% în diaspora) iar Iohannis doar 68% din procentul de voturi din diaspora (36% față de 53%).

o   În 2024, primi trei clasați conform voturilor din diaspora au fost Georgescu, cu 43%, Laconi, cu 27%, și Simion cu 12%. Prin comparație, în țară Georgescu a luat doar 23% din voturi, Lasconi doar 19%, iar Simion a luat 14%.

Este de așteptat ca acest comportament de vot să se păstreze și pentru alegerile din acest sfârșit de săptămână, cu un vot puternic pentru cei care se opun PSD-PNL: voturi mai multe pentru Simion, Lasconi și Dan, și, cel mai probabil, voturi mai puține pentru Antonescu și Ponta.

În aceste condiții, și rata de participare la vot în diaspora este importantă. Comparând alegerile de acum cu cele anulate în decembrie, pentru vineri, ora 9:00, observăm următoarele:

-              Voturi prin corespondență: 4227 anul trecut, versus 4106 runda aceasta, o scădere de aproape 3%.

-              Voturi la secțiile de votare: 150 de voturi anul trecut, 4585 de voturi runda aceasta, de peste 30 de ori mai multe voturi.

-              Evident, nu putem spune că până la încheierea urnelor, duminică seara, vor vota de 30 de ori mai mulți români din diaspora prin comparație cu anul trecut. Dar avem în aceste numere un prim indiciu că s-ar putea ca la această rundă de alegeri să avem o participare record în diaspora. Vom vedea cum evoluează aceste numere  azi și mâine.

Câteva exemple din țările în care s-a votat până acum:

Voi reveni după-amiază și cu situația din alte țări, pe măsură ce încep să voteze oamenii.