Procesul de votare a fost în continuare evaluat pozitiv în 98% din cele aproximativ 1600 de secţii vizitate de observatorii Vot Corect până la 19:00, însă în 4% dintre ele atmosfera este tensionată sau există acţiuni de intimidare. Primim din ce în ce mai multe raportări de la observatori că susţinătorii AUR pun presiune pe alegători în preajma secţiilor de votare şi strigă lozinci electorale. În 1,6% din secţiile observate au fost prezente persoane neautorizate. Observatorii au apreciat că procedurile au fost respectate cu puţine excepţii, iar secretul votului a fost în cele mai multe cazuri asigurat.  17,3% dintre secţiile observate au fost aglomerate.

Activitatea observatorilor Vot Corect a fost restricţionată la 1,7% din secţiile observate.  La 25,7% din secţiile vizitate de observatorii Vot Corect s-au aflat şi alţi observatori. 

Există suspiciuni, conform informațiilor primite de la observatorii Vot Corect şi de la alegători, că observatori ai organizației Junii din Bruxelles, Liege, Salzburg, Frankfurt, Londra, Maramureș și Arad au legături cu AUR. La secțiile 218 și 219 din Giurgiu, primarul şi viceprimarul au afirmat că sunt acreditați de o organizație neguvernamentală. Cel puţin două cazuri de cumpărare de voturi au fost confirmate direct unui observator Vot Corect de alegătorii implicaţi în Dublin.

Cu trei ore înainte de închiderea urnelor, participarea la vot a depășit deja nivelul de acum două săptămâni.

La ora 18, se prezentaseră la urne puțin sub 10 milioane de alegători, atât în țară, cât și în străinătate (9.996.371), însemnând 55.57%. La primul tur, numărul total de votanți a fost de 9.571.740. Tot atunci, între orele 18 și 21 au votat puțin peste 1.700.000 de persoane. Ne putem aștepta, așadar, ca la finalul zilei numărul total de votanți să se apropie de (posibil chiar să depășească) 12 milioane.

La nivel național, rata participării la vot a depășit pragul de 50% în doar 10 județe: Argeș (53.22%), Brașov (53.24%), Cluj (59.01%), Constanța (50.72%), Giurgiu (52.16%), Harghita (51.60%), Ilfov (67.49%), Prahova (52.11%), Timiș (50.32%) și municipiul București (52.42%).

Cea mai crescută rată a participării rămâne în Ilfov (67.49%), iar cea mai scăzută rămâne în Vaslui (32.71%). În alte 3 județe, rata participării este sub 40%: Satu-Mare (38.38%), Botoșani (38.56%) și Caraș-Severin (38.72%).

În așteptarea numărătorii, propun să ne uităm la două cazuri specifice: primul, cel al maghiarilor din România, al doilea, al cetățenilor români din America de Nord.

Conform datelor din cel mai recent recensământ, în România trăiesc un pic peste 1 milion de maghiari, aproximativ 40% în mediul urban, restul, de 60%, în mediul rural. Este grupul etnic cu cel mai mare rol de pivot, atât în ceea ce privește votul, cât și formarea majorității parlamentare sau a guvernelor succesive din 1996 încoace. Este cel mai disciplinat și, în același timp, neglijat electorat, în ciuda rolului important în derularea proceselor electorale, legislative și guvernamentale. Nu este momentul să discut azi reprezentarea politică a maghiarilor din România, dar este important de menționat că, pe vremea când numărul cetățenilor români aflați în străinătate nu era atât de ridicat, deci, până prin anul 2008, maghiarii erau cei care puteau înclina sau echilibra balanța votării. Curtați, de cele mai multe ori, în perioada dintre cele două tururi de alegeri prezidențiale, aceștia și-au făcut întotdeauna datoria față de regimul electoral, chiar dacă cu o prezență la urne mai scăzută decât media pe țară. Normal, de altfel – câți politicieni români ați auzit adresându-li-se direct, eventual pe limba lor?

Și acum, ca și la precedentele alegeri prezidențiale, electoratul maghiar a fost ”sfătuit” de către politicienii comunității să voteze cu un anumit candidat. Iar ei s-au conformat. Dovadă stau datele din primul tur de scrutin, când aceștia au votat în mod covârșitor cu candidatul alianței guvernamentale (61% în județul Covasna, 75% în județul Harghita, 35% în județul Mureș). Este foarte probabil ca multe dintre aceste voturi să fie reportate către candidatul recomandat nu numai de către politicieni, ci și de către reprezentanții cultelor maghiare și ai societății civile și academice din România și Ungaria. Interesant este faptul că, mai ales în județul Covasna, prezența la urne era mai mare la ora 16.00 decât totalul din primul tur de scrutin (39,37% la ora 16.00, față de 38,58 la ora 21.00). Trendul este asemănător în județul Harghita, nu însă și în Mureș, unde populația este mult mai diversă din punct de vedere etnic și confesional. Ca o predicție, e foarte probabil ca cele aproximativ 100.000 de voturi să modeleze și ele o parte din rezultatele finale ale votului.

Prezența mai ridicată la urne și în America de Nord – aproximativ 31.000 de voturi la ora 16.00, ora României, față de 21.000 la ora 21.00 la finalul turului 1. pe Coasta de Est se votează în număr dublu, mai ales în circumscripțiile din marile orașe. Și mai sunt 5 ore de votat.

Să mai avem puțintică răbdare, zic.

La ora 14, la jumătatea intervalului de 14 ore în care secțiile de vot sunt deschise, rata participării la vot se apropie de 40%.

6.746.996 dintre cetățenii români cu drept de vot s-au prezentat la urne, atât în țară, cât și în străinătate, însemnând 37.51%. Sunt aproape 500.000 de votanți în plus la nivel național, și tot atâția în plus în afara țării, unde au votat deja peste 1.100.000 de persoane.

Prin comparație, la turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2019, la aceeași oră votaseră 5.479.153 de persoane (cu 1.267.843 mai puțin decât astăzi), iar în urmă cu două săptămâni, la primul tur al acestor alegeri, votaseră 5.783.070 de persoane (așadar, cu 963.926 mai puțin decât astăzi).

La nivel național, în cele mai mari județe ale țării (cele cu o populație de peste 500.000 de locuitori), se înregistrează niveluri ale participării la vot superioare celor din primul tur de scrutin, diferențele situându-se între 3.61 și 10.37 puncte procentuale. Un trend similar se observă în toate celelalte județe.

Cea mai crescută rată a participării se înregistrează în Ilfov (43.70%), iar cea mai scăzută – în Vaslui (21.87%).

Observatorii Vot Corect au urmărit procedura de deschidere în aproape 500 de secţii de votare în ţară și în străinătate, inclusiv în zilele votului în avans, și au evaluat-o pozitiv în peste 99% din cazuri. Nici una dintre secţiile observate nu s-a deschis cu întârziere. Observatorii au notat că în câteva cazuri urna fusese sigilată cu o seară înainte; chiar dacă li s-a permis să se asigure că este goală înainte de începerea votării, procedura corectă ar fi fost să se sigileze în faţa tuturor celor prezenţi la deschidere.

Votarea a fost observată până la 12:00 în aproximativ 800 de secţii, dintre care peste 98% au fost evaluate pozitiv de observatori. Observatorii au semnalat atmosferă tensionată în apropierea secţiilor de votare în 2,3% din cazuri și în secţiile de votare în 3,8%. La 13,2% din secţiile vizitate era aglomeraţie. Observatorii au notat că unele persoane exprimau susţinere pentru un candidat în preajma a 1% din secţiile vizitate. Secretul votului a fost respectat, cu puține excepții, iar SIMPV a fost funcţional pe durata observării în 99,5% din secţii. Observatorii au fost bine primiţi în marea majoritate a secţiilor, dar în 2% din cazuri nu au putut observa votarea fără restricţii. Aproape un sfert dintre secţiile observate nu erau accesibile persoanelor cu dizabilităţi. Observatorii Vot Corect au întâlnit observatori acreditaţi de alte organizaţii la 22% dintre secţiile observate.

35 de ani, zece alegeri prezidențiale (dacă ne raportăm la alegerile anulate din noiembrie 2024 ca la un moment electoral cu totul distinct față de scrutinul prezidențial din mai 2025) și al cincilea președinte pe cale să fie ales. Un singur scrutin prezidențial încheiat după primul tur: cel din 1990, care a înregistrat, de altfel, și cea mai crescută rată a participării la vot. 86.18% dintre români au votat în 20 mai 1990, alegându-și președintele încă din primul tur.

Celelalte alegeri prezidențiale desfășurate în România pot fi grupate în funcție de interesul pe care l-a suscitat al doilea tur de scrutin. Din 1992 până în 2004 inclusiv, nivelul participării la vot la al doilea tur de scrutin a fost mereu mai scăzut decât cel din primul tur: 73.23% față de 76.29% în 1992, 75.90% față de 76.01% în 1996, 57.50% față de 65.31% în 2000, respectiv 55.21% față de 58.51% în 2004. Diferențele, chiar dacă minore, arată acest trend de relativă demobilizare în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, care trebuie înțeles, însă, și prin raportare la faptul că, până în 2004, primul tur al alegerilor prezidențiale se desfășura în același timp cu alegerile parlamentare, ceea ce adăuga un plus de interes pentru votanți. Aceasta cu atât mai mult cu cât, exceptând anul 2003, când a fost organizat un referendum național pentru adoptarea noii Constituții, între 1992 și 2004 cetățenii români au fost chemați la vot doar o dată la fiecare 4 ani, pentru toate tipurile de alegeri în același an.

Perioada care a urmat a însemnat, printre altele, și noi momente electorale (alegeri europene), dar și alegeri naționale care nu s-au mai desfășurat concomitent. Acest lucru a dus la o demobilizare masivă în cazul alegerilor parlamentare, iar în ceea ce privește alegerile prezidențiale, trendul s-a inversat: atât în 2009, cât și în 2014 și în 2019, nivelul participării la vot a fost mai mare în turul al doilea al alegerilor prezidențiale față de primul tur. 58.02% dintre alegători au votat în turul al doilea în 2009, față de 54.37% în primul tur, 64.11% față de 53.18% în 2014 și 55.07% față de 51.38% în 2019.

Cea mai mare diferență între cele două tururi de scrutin s-a înregistrat, așadar, în 2014, când în turul al doilea al alegerilor prezidențiale au participat 11.719.344 de votanți, față de 9.723.232 în primul tur (o diferență de 10.93%).

Sunt șanse foarte mari ca și la scrutinul prezidențial de astăzi să se înregistreze o creștere considerabilă a numărului de votanți față de primul tur. Așa cum arată datele la ora 12, comparativ cu rata participării la aceeași oră în urmă cu două săptămâni, sunt mai bine de 173.000 de votanți în plus (la nivel național, exceptând voturile din afara țării).

Cum era de așteptat, mobilizarea depășește participarea la primul tur, ora 10.00. Sunt mobilizate Covasna, Harghita, Cluj, București și Tulcea.

Comparativ însă cu europarlamentarele/localele de anul trecut, variațiile sunt vizibile:

Participarea e mai mare la Cluj (3,49%), Ilfov (3,85%), București (3,76%)

La polul opus sunt demobilizate:  Olt (-3,08%), Teleorman (-3,35%) și Mehedinți (-2,26%)

În ultimă instanță însă la aceste alegeri nu contează doar distribuția participării la nivelul teritoriului, ci și valorile absolute (câte persoane se prezintă la urne)

Sondajele prezic o participare masivă la alegeri în țară. Dacă o astfel de creștere a fost înregistrată la ultimele consultări electorale în diaspora, la nivel național traiectoria participării a fost – mai degrabă- descendentă.

În general, există doar mici variații în termeni de electori față de turul anterior al alegerilor (comparația din grafic mobilizare turul II față de turul I, cu excepția 2024-2025 -comparație ultimele două consultări -tehnic turul I). Până în prezent, în puține locuri am experimentat variații majore între tururi – în special București, Cluj, Diaspora  dar și Prahova și Timiș.