Câtă încredere să avem în exit-poll-uri când jumătate din cei selectați nu răspund?

Astăzi, pe la ora 13:00, am aflat din două surse că cele trei companii care efectuează exit-poll-uri la această rundă de alegeri, CURS, Avangarde și ARA Public Opinion, se confruntă cu o problemă semnificativă: aproximativ jumătate dintre cei selectați pentru interviu refuză să răspundă întrebărilor legate de vot - nu vor să spună cu cine au votat.

În domeniul sondajelor de opinie, această problemă este bine cunoscută și se numește problema non-răspunsurilor. Aparatul statistic din spatele sondajelor de opinie, care ne ajută ca dacă acestea sunt efectuate cu o metodologie adecvată să putem estima de la doar câteva mii de oameni intervievați la întreaga populație, are la bază o serie de condiții, printre care și cea ca cei care răspund să fie selectați aleatoriu.

Dat fiind că jumătate dintre cei selectați refuză să răspundă, acest lucru înseamnă că orice estimare făcută pe jumătatea care a răspuns fără să ia în calcul jumătatea care nu a răspuns va duce la rezultate greșite, diferite semnificativ de rezultatele la nivelul întregii populații. Rate atât de mari de non-răspuns sunt întâlnite în cazul întrebărilor delicate (cum este cazul întrebării "Cu cine ați votat?" dacă respondentul a votat cu un candidat care are o imagine proastă în mass media) precum și în cazul unui comportament de protest (protestul în acest caz poate fi față de cei de la putere, dar poate fi și față de cei care fac exit-poll-uri și care au greșit masiv în noeimbrie 2024).

Indiferent de cauza non-răspunsului, efectul este același:

• estimarea rezultatelor fără a pondera pentru rata mare de non-răspuns va fi și greșită de situația din populație, și va avea și o marjă de eroare mai mare decât cea așteptată pentru întreg eșantionul.

• estimarea rezultatelor după ce se va face o ponderare pentru rata mare de non-răspuns va depinde de calitatea acestor ponderări. Personal, eu aș pune o probabilitate de cel puțin 60% pentru principalul candidat suveranist, încă 10% pentru al doilea candidat suveranist, 10% pentru una dintre candidatele femei, restul în proporții mai mici. Evident, ponderile propuse de mine sunt cel mai probabil greșite, dar ar putea fi un set de Bayes-priors de la care să pornesc analiza. Iar procentele ar diferi în funcție de alte caracteristici economic. Ceva de tipul acesta ar trebui să facă și cei care pregătesc rezultatele celor trei exit-poll-uri.

Ce înseamnă acest lucru? O probabilitate foarte mare ca exit-poll-urile să dea rezultate greșite în această seară. Ascultați cu atenție când vi se prezintă rezultatele. Dacă nu vi se va spune nimic despre ce au făcut cu procentul mare de non-răspunsuri recomandarea mea este să ignorați rezultatele. Cu atât mai mult cu cât mă aștept ca pe la ora 3 dimineață deja să avem peste 90% din rezultatele oficiale numărate și distribuite.

Ar fi interesat de aflat de la INSCOP, care folosește o metodologie proprie pentru a face un sondaj telefonic și nu un exit-poll, dacă și acest mod de culegere a datelor are aceeași rată mare de non-răspuns.

Iar până apar rezultatele oficiale, poate că ar fi util să ne întrebăm cum am ajuns în situația ca la momente cheie în istoria României, cum sunt alegerile, informații importante să ne fie furnizate de firme de sondare a opiniei publice care sunt mult prea apropiate de partidele politice, în loc să fie independente.